Albert Wolff - o mica biografie

Am mentionat recent un disc compact dedicat lui Albert Wolff. Revin cu biografia artistului, majoritatea datelor fiind preluate din livretul acelui disc compact editat de casa "Testament".
Nascut la Paris pe 19 ianuarie, 1884, a studiat la Conservatorul din localitate cu Xavier Leroux, Paul Vidal, si André Gédalge, obtinand premiul 1 la clasele de armonie si acompaniament. Ca urmare, va fi numit repetitor al Operei Comice din Paris in anul 1906 iar apoi, in 1908, Maestru de Cor; concomitent va dirija si in mai multe teatre din provincie. Si-a facut debutul la Paris in 1911 dirijand "La jota" de Raoul Laparra fiind imediat contractat sa insoteasca Opéra Comique in turneu la Teatro Colón din Buenos Aires. In capitala argentiniana conduce premiera locala a operei "Pélleas et Mélisande" de Debussy, opera din care va inregistra fragmente in 1930, protagonisti fiind André Gaudin si Simonne Berriau cu José Beckmans in rolul lui Golaud. In afara de Buenos Aires, Albert Wolff a condus de asemenea prima reprezentatie a capodoperei lui Debussy la Napoli, Copenhaga, Stockholm, Oslo, si Hilversum.

Dupa primul razboi mondial - in timpul caruia fusese pilot in armata franceza - debuteaza la Opera "Metropolitan" din New York cu "Faust" de Gounod, Giovanni Martinelli fiind interpretul rolului titular iar Geraldine Farrar cea a Margaretei. La "Met" va conduce atat repertoriu standard ("Carmen", "Samson si Dalila", "Manon") cat si raritati ("Louise", "Mârouf", "Le Roi d'Ys"), dar probabil ca cea mai mare satisfactie a avut-o cand a premiat propria sa compozitie, "L'Oiseau Bleu" in 1919.

Se intoarce in Franta, succedandu-l pe André Messager in postura de director la Opéra Comique. In aceasta capacitate a condus prima auditie pariziana a operei "L'Enfant et les sortilèges" de Ravel, ca si alte premiere: "La Brebis égarée" de Milhaud, "Polyphème" de Jean Cras, "Angélique" de Jacques Ibert, "La Hulla" de Marcel Samuel-Rousseau, "Le Poirier de Misère" de Marcel Delannoy, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial "Les Mamelles de Tirésias" de Francis Poulenc cu Denise Duval in rolul titular (Thérèse/Tirésias.) Tot dupa cel de-al doilea razboi mondial a dirijat si la Opera din Paris - lucrari precum "Boris Godunov" si "Le Roi d'Ys".

Revenind la perioada interbelica, mai trebuie mentionat ca in 1928 Albert Wolff l-a succedat pe Paul Paray in capacitate de sef de orchestra a Orchestrei Concertelor Lamoureux, iar in 1934 l-a succedat pe Désiré-Émile Inghelbrecht ca director al orchestra a Orchestrei Concertelor Pasdeloup dupa ce in perioada 1925-1928 fusese cel de-al doilea dirijor al orchestrei. Dintre lucrarile simfonice pe care le-a dirijat in premiera mondiala ar trebui mentionata Simfonia a IV-a de Albert Roussel, lucrare care i-a fost de altfel si dedicata, si Psalmul LXXX de acelasi compozitor. Si ar mai trebui adaugat ca a fost printre primii interpreti francezi a lui Mahler.

Nu ar trebui neglijata nici creatia sa componistica, lucrarile sale cele mai importante fiind enumerate in pagina din Wikipedia.

Discografia sa nu este numeroasa iar unele din inregistrarile sale nu au fost niciodata re-editate pe disc compact, cel putin dupa cate cunosc: "Jean de la peur" de Marcel Landowski sau "Tamara" de Balakirev de exemplu. Gasim totusi un set dedicat inregistrarilor sale in fruntea Orchestrei concertelor Lamoureux, o integrala a "Arlesiennei" (muzica de scena scrisa de Bizet, nu doar suitele de concert care sunt de obicei auzite, plus piesa lui Daudet cu Fernandel intre interpreti; aceasta a fost de fapt ultima sa inregistrare in studiou), sau operele "Carmen" si "Manon".