Leonard Slatkin dirijeaza Schuman, Vaughan Williams, si Brahms

Cand Leonard Slatkin dirijeaza muzica in care cu adevarat crede, el pare sa-si fi recapatat acea prospetime si energie care a lipsit in multe concerte din ultimii ani. Cine stie, probabil ca managementul nu l-a lasat sa programeze ceea ce intr-adevar ar fi dorit.

In prima jumatate a concertului pe care l-a sustinut joia trecuta in compania Orchestrei Simfonice Nationale din Washington au fost executate opusuri scrise in timpul celui de-al doilea razboi mondial ("Rugaciune pe timp de razboi, 1943" de William Schuman) sau imediat dupa acel eveniment (Simfonia a VI-a de Ralph Vaughan Williams.) Lucrarile nu mai fusesera cantate de orchestra de peste 50 de ani, in cazul simfoniei lui Vaughan Williams dirijor fiind (in 1951) Leopold Stokowski. Daca piesa lui William Schuman este mai reflexiva si mai trista, cea al lui Vaughan Williams este cataclismica in primele parti, simfonia incheindu-se insa intr-o atmosfera serena. Ultima miscare este numita de compozitor "epilog", iar orchestra canta mereu in pianissimo.

Daca Slatkin s-a simtit in largul sau in prima parte, nu acelasi lucru il pot spune despre cea de a doua. Seful de orchestra este un bun acompaniator si a colaborat de multe ori cu Emanuel Ax, solistul serii. Dar nici Slatkin nici Ax nu sunt interpreti ideali ai muzicii lui Brahms iar executia Concertului nr. 2 pentru pian si orchestra a fost de multe ori greoaie. Au existat si momente de finete precum dialogul cu violoncelul din partea a III-a. Tot cum au existat si dificultati din partea solistului sau sunetul acru al oboiului - excelent in prima parte.

Orchestra Simfonica Nationala din Washington.
Dirijor: Leonoard Slatkin.
Solist: Emanuel Ax.

Program:
William Schuman: "Rugaciune pe timp de razboi, 1943".
Ralph Vaughan Williams: Simfonia nr. 6 in mi minor, versiunea revizuita in 1950.
Johannes Brahms: Concertul pentru pian si orchestra numarul 2 in Si-bemol Major, Op. 83.

Joi, 18 octombrie, 2007.
Kennedy Center Concert Hall, Washington.