marți, septembrie 18, 2007

Enescu si Orchestra Simfonica Nationala din Washington, partea a V-a

O problema majora cu care s-a confundat Orchestra Simfonica Nationala a fost lipsa unei sali adecvate. Concertele aveau loc in sala "DAR (Daughters of the American Revolution) Constitution Hall" care are o acustica groaznica, distanta, o rezonanta foarte mare care impiedica orice fel de claritate a sunetului in special in compartimentul suflatorilor. Aceasta sala a fost utilizata pana in 1971 cand Kennedy Center a fost inaugurat. Din pacate nici sala de concerte de la Kennedy Center nu este ideala, nici macar dupa restauratia facuta in 1997, dar reprezinta o neta imbunatatire fata de Constitution Hall.

In primii ani orchestra mai sustinea uneori concerte si in sala "Lisner" a Universitatii "George Washington". Aceasta insa era prea mica pentru repertoriul romantic si modern.

In ultimul concert pe care Enescu l-a sustinut in compania orchestrei, solistul este Salvatore Baccaloni, cunoscutul bas buf al operei "Metropolitan". Chiar daca in acest concert el abordeaza partituri comice, repertoriul cantaretului era totusi foarte variat incluzand roluri precum Sparfucile in "Rigoletto" sau chiar Hagen in "Amurgul zeilor". In plus, domnul Baccaloni a fost si un actor de filme, printre ele numarandu-se "Rock-A-Bye Baby" cu Jerry Lewis in rolul principal.

Enescu nu a abordat decat foarte rar repertoriul italian de opera. Dar evenimentul concertului de fata este desigur premiera "Uverturii de concert pe teme în caracter popular romanesc Op. 32".



P.S. Imi cer scuze pentru faptul ca ultimele randuri din articol au fost prost decupate; voi corecta acest lucru in curand. Multumesc!


P.P.S. Ultimile randuri acum apar asa cum trebuie.

Etichete: , ,