Constantin Silvestri - BBC Legends
Când, în 1998, a fost lansată seria "BBC Legends", lui Constantin Silvestri i-a fost dedicat un CD care a inclus Simfonia "Manfred" de Ceaikovsky şi poemul "Pinii din Roma" de Ottorino Respighi, în ceea ce a devenit pentru mine versiunea de referinţă a piesei compozitorului italian. Dupa câţiva ani îl reîntâlnim pe Silvestri în aceeaşi serie drept acompaniatorul lui John Ogdon în Concertul pentru pian numărul 1 de Liszt. În fine, luna trecută, BBC-ul a lansat un superb set de două CD-uri dedicat artei marelui - şi încă subapreciatului - nostru dirijor la pupitrul orchestrei sale din Bournemouth.
Seria "BBC Legends" este dedicată fie înregistrărilor din concert, fie celor făcute în studiourile BBC-ului. Noul set al lui Silvestri conţine o înregistrare din studiou - Uvertura comică " Beckus the Dandipratt" de Sir Malcolm Arnold, din aceeaşi sesiune cu Simfonia "Manfred" prezentată în primul album BBC de care vorbeam mai sus - şi în rest înregistrări din concert: Simfonia a I-a şi Uvertura "Cockaigne" de Sir Edward Elgar, Simfonia a II-a de Ceaikovsky, "Jeux" de Claude Debussy, "Patru Interludii Maritime" din opera "Peter Grimes" de Benjamin Britten şi... Rapsodia a I-a de Enescu. Cu excepţia rapsodiei enesciene, nici una din piesele acestui set a fost înregistrată pe disc de Silvestri. Sunetul este evident superior în înregistrarea din studiou, iar CD-ul se adresează în primul rand fanilor dirijorului, deja familiarizaţi cu majoritatea lucrărilor acestui album.
Şi dacă nici măcar Silvestri nu a putut să mă convingă că simfonia lui Elgar nu este, în ciuda multor momente spectaculoase, mult prea lungă, uvertura lui Arnold este delicioasă (în paranteză să spunem că Sir Malcolm Arnold a fost la un moment dat trompetistul filarmonicii din Londra iar în această ipostază a participat la una din puţinile înregistrări făcute de George Enescu, simfonia a II-a de Schumann). Apoi Ceaikovsky este una din specialităţile lui Silvestri care nu dezamăgeste. Dar marile momente de pe acest CD sunt "Jocurile" lui Debussy şi în special cele "Patru Interludii Maritime" din opera "Peter Grimes" de Britten. Piesa lui Britten beneficiază pur şi simplu de una din cele mai mari interpretări vreodată. Este unul din acele momente în care cuvintele sunt de prisos.
CD-ul se incheie cu versiunea cea mai plină de vervă a rapsodiei de Enescu pe care am ascultat-o vreodată: chiar mai plină de vervă ca Celibidache sau ca înregistrarea pe care Silvestri însuşi o făcuse în compania Filarmonicii Cehe. Şi daca până la urmă prefer versiunea cu Filarmonica Cehă, aceasta se datorează culorilor, timbrurilor orchestrei şi balanţei de sunet mai bune în studiou. Oricum, o noua versiune de referinţă a rapsodiei.
În arhiva BBC-ului există mai multe lucrări de Enescu dirijate de Silvestri. În primul rând de departe cea mai bună versiune vreodată a Simfoniei a I-a, ca şi alte versiuni ale rapsodiei. Silvestri a mai programat Suita a I-a şi Dixtuorul cu orchestra sa din Bournemouth şi a înregistrat Suita a I-a şi a II-a în studiourile BBC-ului. În special Simfonia a I-a trebuie scoasă urgent pe CD. De asemenea, ar fi fost interesant să-l ascultăm pe Silvestri dirijând propriile sale compoziţii - şi documente sonore există.
Iar Electrecord-ul şi Editura "Casa Radio" ar trebui să scoată toate înregistrarile - pe viu sau din concert - marelui nostru dirijor, inclusiv premiera româneasca a operei "Oedipe". Fiincă nu este admisibil să-i cer unui englez, mare fan Silvestri, cu care corespondez zilele acestea Concertul pentru pian de Paul Constantinescu (solist Valentin Gheorghiu) sauPatru Dansuri Româneşti de Walter Mihai Klepper! (Erata: autorul celor Patru dansuri simfonice este Leon Klepper. Detalii aici.)
Seria "BBC Legends" este dedicată fie înregistrărilor din concert, fie celor făcute în studiourile BBC-ului. Noul set al lui Silvestri conţine o înregistrare din studiou - Uvertura comică " Beckus the Dandipratt" de Sir Malcolm Arnold, din aceeaşi sesiune cu Simfonia "Manfred" prezentată în primul album BBC de care vorbeam mai sus - şi în rest înregistrări din concert: Simfonia a I-a şi Uvertura "Cockaigne" de Sir Edward Elgar, Simfonia a II-a de Ceaikovsky, "Jeux" de Claude Debussy, "Patru Interludii Maritime" din opera "Peter Grimes" de Benjamin Britten şi... Rapsodia a I-a de Enescu. Cu excepţia rapsodiei enesciene, nici una din piesele acestui set a fost înregistrată pe disc de Silvestri. Sunetul este evident superior în înregistrarea din studiou, iar CD-ul se adresează în primul rand fanilor dirijorului, deja familiarizaţi cu majoritatea lucrărilor acestui album.
Şi dacă nici măcar Silvestri nu a putut să mă convingă că simfonia lui Elgar nu este, în ciuda multor momente spectaculoase, mult prea lungă, uvertura lui Arnold este delicioasă (în paranteză să spunem că Sir Malcolm Arnold a fost la un moment dat trompetistul filarmonicii din Londra iar în această ipostază a participat la una din puţinile înregistrări făcute de George Enescu, simfonia a II-a de Schumann). Apoi Ceaikovsky este una din specialităţile lui Silvestri care nu dezamăgeste. Dar marile momente de pe acest CD sunt "Jocurile" lui Debussy şi în special cele "Patru Interludii Maritime" din opera "Peter Grimes" de Britten. Piesa lui Britten beneficiază pur şi simplu de una din cele mai mari interpretări vreodată. Este unul din acele momente în care cuvintele sunt de prisos.
CD-ul se incheie cu versiunea cea mai plină de vervă a rapsodiei de Enescu pe care am ascultat-o vreodată: chiar mai plină de vervă ca Celibidache sau ca înregistrarea pe care Silvestri însuşi o făcuse în compania Filarmonicii Cehe. Şi daca până la urmă prefer versiunea cu Filarmonica Cehă, aceasta se datorează culorilor, timbrurilor orchestrei şi balanţei de sunet mai bune în studiou. Oricum, o noua versiune de referinţă a rapsodiei.
În arhiva BBC-ului există mai multe lucrări de Enescu dirijate de Silvestri. În primul rând de departe cea mai bună versiune vreodată a Simfoniei a I-a, ca şi alte versiuni ale rapsodiei. Silvestri a mai programat Suita a I-a şi Dixtuorul cu orchestra sa din Bournemouth şi a înregistrat Suita a I-a şi a II-a în studiourile BBC-ului. În special Simfonia a I-a trebuie scoasă urgent pe CD. De asemenea, ar fi fost interesant să-l ascultăm pe Silvestri dirijând propriile sale compoziţii - şi documente sonore există.
Iar Electrecord-ul şi Editura "Casa Radio" ar trebui să scoată toate înregistrarile - pe viu sau din concert - marelui nostru dirijor, inclusiv premiera româneasca a operei "Oedipe". Fiincă nu este admisibil să-i cer unui englez, mare fan Silvestri, cu care corespondez zilele acestea Concertul pentru pian de Paul Constantinescu (solist Valentin Gheorghiu) sau
Etichete: Constantin Silvestri, Inregistrari
<< Pagina de pornire