marți, martie 25, 2008

Jonathan Sternberg dirijeaza Bach

Nu, nu vorbesc despre inregistrari ci despre un concert. Deoarece, la aproape 90 de ani, maestrul este inca activ. Vazandu-l, daca nu as fi stiut varsta sa adevarata, nu i-as fi dat mai mult de 75 de ani.

Dar cine este Jonathan Sternberg? Unii colectionari de inregistrari istorice si-l vor aminti ca fiind cel care a gravat pentru prima oara lucrari precum "Missa Lordului Nelson" de Haydn sau Cantata nr 21 (una din cele favorite ale mele) de Bach. Alte date biografice mai pot fi citite aici.

Revenind la cantatele de Bach, imprimate in 1950 si re-editate recent pe disc compact, interpretarile acestora m-au impresionat - fara a fi totusi cele mai bune chiar din acea epoca - prin prin candoare si farmec, in ciuda executiei orchestrale nu de putine ori defectuase a Orchestrei Simfonice din Viena. Cu toate acestea, sunetul dulce al flautului nu poate trece neobservat. Iar talmacirile au acel "miros sau atmosfera de lume veche trecuta".

Am sperat deci sa regasesc aceasta lume apusa in concertul pe care domnul Sternberg l-a dirijat samabata in compania Orchestrei de Camera din Philadelphia. Concertul a avut loc in cadrul Festivalului "Bach" din Philadelphia a carui artistic director dirijorul este (se va retrage din post la incheierea editiei curente). De notat ca la festival participa cativa artisti romani: dirijorul Valentin Radu cu al sau ansamblu "Vox Ama Deus" si violoncelistul Bogdan Jianu, membru al Trio-ului de coarde "Jacques Thibaud".

In program a figurat integrala Concertelor "Brandenburg". Unii sefi de orchestra, precum Helmuth Rilling, si-au schimbat stilul de-a lungul anilor, fiind influentati de "miscarea autentica". Nu si Jonathan Sternberg. Interpretarea a fost una traditionala. Vibrato-ul a abundat. Compartimentul corzilor, desi evident nu de dimensiunile unei sectiuni dintr-o mare orchestra, nu s-a limitat la unul sau doi instrumentisti per partida. Tempii au fost putin mai vioi decat cei alesi, de exemplu, de Karl Richter sau Karl Ristenpart in inregistrarile lor, dar nu cu mult.

Dirijorul foloseste bagheta in miscarile rapide dar renunta la ea in cele lente. In gestica, el prefera sa sacrifice acuratetea pentru spontaneitate - acea mica "imprecizie" ar putea aduce aminte de Furtwängler fara a insinua insa ca Jonathan Sternberg ar fi la nivelul marelui maestru german. Dar cea mai mare lauda care pot sa o aduc domnului Sternberg este acea ca dupa putin timp de la inceperea lucrarilor am incetat sa mai fiu atent la bagheta sa, confundandu-ma in muzica lui Bach pe care muzicianul o servea.

A reusit insa dirijorul sa recapteze acel "miros sau atmosfera de lume veche trecuta" din vechile inregistrari? Evident ca nu, din pacate, si nici nu cred ca ar fi facut-o daca ar fi dirijat si Orchestra Simfonica din Viena care nici ea nu mai suna ca acum 50 de ani.

Solistii, unii din ei componenti ai orchestrei, au alcatuit in general o echipa omogena. Cel mai cunoscut a fost Charles Abramovic, acompaniatorul violonistei Sarah Chang. In acest concert domnul Abramovic a sustinut partida de clavecin. Violonista a fost Hirono Oka, o membra a Orchestrei din Philadelphia.

Concertul m-a facut curios sa explor si alte inregistrari ale domnului Sternberg.

Orchestra de Camera din Philadelphia.
Dirijor: Jonathan Sternberg.
Solisti: Charles Abramovic, clavecin. Hirono Oka, vioara. Mimi Stillman, flaut. Rachel Serber, trompeta.

Program Johann Sebastian Bach:
Integrala concertelor "Brandenburg" BWV 1046-1051.

Sambata, 22 martie, 2008.
Centennial Hall, Haverford School, Haverford, PA.

Etichete: ,