Reintors
Un concediu care a inceput cu Filarmonica din Viena la Musikverein nu avea cum sa fie rau. Despre acest concert cat si despre spectacolele la care am asistat la Volksoper voi scrie curand. De asemenea, am ascultat unele concerte in tara: un recital de flaut si chitara sustinut de Ion Bogdan Stefanescu, Ionut Zamfirescu, si Maxim Belciug precum si un concert al Filarmonicii "George Enescu" sub bagheta lui Radu Popa solist fiind din nou Ion Bogdan Stefanescu.
Nu doresc insa sa scriu despre concertele din tara si nu deoarece as avea lucruri proaste de spus; am si lucruri bune. Dar fiind plecat de atata timp, pur si simplu nu ma simt comfortabil.
O sa vorbesc totusi despre cartile pe care le-am cumparat. Doua dintre ele este drept le-am gasit doar la mana a doua: "Capodopere enesciene", lucrarea de referinta a lui Pascal Bentoiu, precum si monografia enesciana semnata de Fernanda Foni, Mircea Voicana, Nicolae Missir, si Elena Zottoviceanu in 1964. In ciuda unor omisiuni precum cea a Missei in Si minor de Bach, omisiune datorata in mod sigur cenzurii comuniste, lucrarea este inca valoroasa.
Alte carti ce se anunta a fi interesante ar fi "Vietile unui dirijor", cele doua volume dedicate lui Hermann Scherchen de Victor Eskenasy, precum si "Filarmonica din Bucuresti in reflectorul cronicii muzicale 1921-1945" de Octavian Lazar Cosma. De asemenea ma bucur ca Erich Bergel nu a fost uitat: colegul sau Gheorghe Musat a scris aminitirile sale despre dirijor.
Si daca tot este vorba despre carti, hai sa vorbesc si despre una care a reinnascut copilul din mine: "Ratacitor prin basme... si nu numai" de Oswald "Waldi" Horer publicata de editura "Humanitas". Sa spun de la inceput ca Waldi imi este unchi: este casatorit cu o verisoara a tatalui meu. Dar chiar are har de povestitor iar eu am citit aceste basme cu nerasuflare in avionul cu care m-am intors.
Nu pot insa sa inchei fara a aminti de vizionarea piesei "Take, Ianke si Cadar" la Teatrul National cu Marin Moraru, Radu Beligan, si Gheorghe Dinica. Revazandu-i pe cei trei mari actori dupa atata timp a fost unul din cele mai frumoase momente ale vacantei.
Nu doresc insa sa scriu despre concertele din tara si nu deoarece as avea lucruri proaste de spus; am si lucruri bune. Dar fiind plecat de atata timp, pur si simplu nu ma simt comfortabil.
O sa vorbesc totusi despre cartile pe care le-am cumparat. Doua dintre ele este drept le-am gasit doar la mana a doua: "Capodopere enesciene", lucrarea de referinta a lui Pascal Bentoiu, precum si monografia enesciana semnata de Fernanda Foni, Mircea Voicana, Nicolae Missir, si Elena Zottoviceanu in 1964. In ciuda unor omisiuni precum cea a Missei in Si minor de Bach, omisiune datorata in mod sigur cenzurii comuniste, lucrarea este inca valoroasa.
Alte carti ce se anunta a fi interesante ar fi "Vietile unui dirijor", cele doua volume dedicate lui Hermann Scherchen de Victor Eskenasy, precum si "Filarmonica din Bucuresti in reflectorul cronicii muzicale 1921-1945" de Octavian Lazar Cosma. De asemenea ma bucur ca Erich Bergel nu a fost uitat: colegul sau Gheorghe Musat a scris aminitirile sale despre dirijor.
Si daca tot este vorba despre carti, hai sa vorbesc si despre una care a reinnascut copilul din mine: "Ratacitor prin basme... si nu numai" de Oswald "Waldi" Horer publicata de editura "Humanitas". Sa spun de la inceput ca Waldi imi este unchi: este casatorit cu o verisoara a tatalui meu. Dar chiar are har de povestitor iar eu am citit aceste basme cu nerasuflare in avionul cu care m-am intors.
Nu pot insa sa inchei fara a aminti de vizionarea piesei "Take, Ianke si Cadar" la Teatrul National cu Marin Moraru, Radu Beligan, si Gheorghe Dinica. Revazandu-i pe cei trei mari actori dupa atata timp a fost unul din cele mai frumoase momente ale vacantei.
publicat de George la
9:25 a.m.
<< Pagina de pornire