Enescu si unele pagini de Internet
O sa incep cu un blog pe care il citesc cu oarecare regularitate, cel al scriitoarei engleze Jessica Duchen. Doamna Duchen a fost cea care a nominalizat inregistrarea Luizei Borac pentru premiile revistei BBC Music Magazine (votati aici pentru Luiza). Iata ce spune:
"In masina fiind, Tom [sotul doamnei Duchen] si cu mine am aprins radioul si am ascultat o inregistrare a Ciaconei [de Bach] care parea sa fie facuta in anii 1930. Intonatia era un pic nesigura, dar interpretarea avea atat de multa pasiune, inteligenta, si identificare cu spiritul complex al lucrarii incat am ramas transfigurati. Nu era un violonist a carui sunet il cunosteam: Heifetz, Menuhin, sau Thibaud. La sfarsit am descoperit identitatea solistului: George Enescu in decada a sasea a vietii sale! Muzicalitatea era incredibila!"
Scriitoarea contrasta stilul lui Enescu cu cel "modern" a lui Masaaki Suzuki.
Trecem acum pe YouTube. Acolo putem asculta celebra versiune a lui Enescu a "Poemului" de Chausson, din pacate divizata in doau parti: aici gasiti prima parte, si aici pe cea a II-a. M-au frapat unele comentarii gasite in prima parte. Un fan a lui Oistrakh si Milstein isi da cu parerea:
"Mult prea lent si nesigur din punct de vedere tehnic in unele fragmente. Nici intonatia nu este uneori exacta".
Este insa imediat contrazis:
"La ce-ti trebuie ureche muzicala perfecta din moment ce creierul tau e prea mic pentru a asculta si a intelege?"
"In masina fiind, Tom [sotul doamnei Duchen] si cu mine am aprins radioul si am ascultat o inregistrare a Ciaconei [de Bach] care parea sa fie facuta in anii 1930. Intonatia era un pic nesigura, dar interpretarea avea atat de multa pasiune, inteligenta, si identificare cu spiritul complex al lucrarii incat am ramas transfigurati. Nu era un violonist a carui sunet il cunosteam: Heifetz, Menuhin, sau Thibaud. La sfarsit am descoperit identitatea solistului: George Enescu in decada a sasea a vietii sale! Muzicalitatea era incredibila!"
Scriitoarea contrasta stilul lui Enescu cu cel "modern" a lui Masaaki Suzuki.
Trecem acum pe YouTube. Acolo putem asculta celebra versiune a lui Enescu a "Poemului" de Chausson, din pacate divizata in doau parti: aici gasiti prima parte, si aici pe cea a II-a. M-au frapat unele comentarii gasite in prima parte. Un fan a lui Oistrakh si Milstein isi da cu parerea:
"Mult prea lent si nesigur din punct de vedere tehnic in unele fragmente. Nici intonatia nu este uneori exacta".
Este insa imediat contrazis:
"La ce-ti trebuie ureche muzicala perfecta din moment ce creierul tau e prea mic pentru a asculta si a intelege?"
<< Pagina de pornire